Lupta pentru putere

Cine pierde până la urmă ?

De ce cad imperiile...

Solutia ?!

Hedi S.Simon

Spunea o dată un medic că mult mai ușor este de descoperit o boală nouă,necunoscută până atunci,decât găsirea unor căi de vindecare ale multelor boli deja cunoscute .Desigur omul avea dreptate .Mai există atâtea boli fizice sau psihice cunoscute din timpuri îndepărtate sau recente,pe care medicina încă cu greu le stăpânește,fiind în permanentă căutare de soluții pentru ameliorarea sau vindecarea lor.
Această afirmație se poate extinde însă și asupra situației generale a omenirii,fie din punct de vedere economic,demografic,ecologic,fie din cel politic. Mă refer la ,,bolile,,societății umane,care mereu se nasc sau revin cu o înzecită forță de distrugere.Le urmărim ,de aproape sau de la distanță și ne apucă disperarea datorită lipsei unor soluții de a le ține în frâu. Când vezi cum se înarmează Coreea de Nord sau Iranul, cum anunță cu trufie succesele obținute în experimentarea celor mai periculoase arme,te întrebi cu ce mijloace îi poți opri pe acești deraiați mintali să distrugă lumea ,aidoma nebunilor din filmele fantastice produse în Holiwood,care întotdeauna au la îndemână cele mai sofisticate mijloace tehnice de nimicire a omenirii.De ce ? Nici ei nu știu, precum nu știe conducătorul Coreii , Iranului sau celorlalte țări și mai îndepărtate, ceea ce nu contează de fapt,căci în zilele noastre distanțele nici nu există .Pentru ei este doar o jucărie reușită ,un joc reușit care le gâdilă mândria și iluzia măreției .Pentru noi ceilalți ,este o problemă de viață și de moarte. Datorită tehnologiei moderne Globul terestru este mare numai ca întindere în kilometraj,dar este mic din punctul de vedere al posibilității tehnice rapide de a apropia un punct de altul.Prin urmare ce pot face țările pașnice pentru a potoli nebunia distrugătoare a câtorva, decât căutând o soluție rezonabilă prin întălniri periodice ale conducătorilor , care discută fără sfârșit ,despicând firul în patru,în timp ce cursa înarmărilor periculoase continuă sub ochii lor. Evident că și ei cunosc soluția cea eficace , aceea pe care nu o vor aplica însă niciodată,fiindcă vorbim despre țări nu numai pașnice,dar și civilizate, țări democratice care respectă Legea și Drepturile omului.Cu riscul că boala se extinde și molipsește pe mulți alții.
Mai există desigur o maladie gravă localizată în Orientul Mijociu ,care ne doare tare și pe noi israelenii, numită ,,conflictul israeliano-palistinean,,și terorismul islamului fanatic..Când am venit eu în țară cu 35 de ani în urmă războiul teritorial începuse de mult ,dar și incidentele teroriste ale palistinenilor care nu acceptau ideea existenței evreilor pe aceste meleaguri.Pe urmă ,în anii următori,organizațiile teroriste s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie,și iată că avem Hamasul,Frații islamici,Hizbalaua ,El Kaida, Daesh,și multe altele,toate împreună sub umbrela Gihadului islamiștilor extremiști.
Fiecare dintre aceste organizații a luat ființă în anumite condiții și în toate locurile unde s-a creat un vid de putere.Acestea folosesc uneori Israelul drept ,,adresă inițială,,pentru actele lor,dar de fapt majoritatea sunt poziționate foarte departe de cauza palistineană.Ei au deja aspirații mult mai mari , de cucerire a lumii întregi pentru instaurarea Legii Islamice ,iar în ultimii ani au dat dovadă că există o putere centralizată în mâna câtorva oameni care coordonează acțiunile și atentatele teroriste în toate țările din Europa și America,fără nici o legătură cu Israelul.Aici,în zona apropiată nouă,continuă vechea și prea discutata problemă palistineană să frământe toate continentele ; toți vor să intervină cu sfaturi,fiecare se crede capabil să contribuie la soluționarea acestei probleme.Numai actualul Președinte al Statelor Unite a spus recent că ,,în problema israeliano-palistineană ...trebuie să facem ceva (?)...dar ar fi mai bine să încercați a discuta mai întâi între patru ochi,să vă înțelegeți voi între voi...,,Probabil că domnia sa are dreptate,deși noi știm că s-a încercat nu o dată și această metodă,pe vremea când la Conducerea Israelului erau partide cu poziții politice moderate conduse de Ițhak Rabin,Shimon Peres,...Chiar și în timpul lui Arik Sharon sau Iehud Olmert au existat contacte cu rezultate pozitive.Nu mai vorbesc despre Convenția încheiată la Oslo în anii 90,care a adus atâta speranță pentru ambele tabere,dar și pentru toți prietenii din lume.Din păcate,s-a ales praful din aceste intenții bune consemnate la Oslo,datorită intervenței forțelor extremiste care se vede că nu vor pace,ci dorsc doar să se războiască.Amintesc valul de atentate comise imediat de către teroriști pe teritoriul israelian care ne-a costat zeci de vieți omenești ; însă nu se poate uita nici fapta criminală a lui Igal Amir,care l-a ucis mișelește pe Ițhak Rabin ,iar o dată cu el a nimicit și speranța de viață pașnică și prosperă a ambelor popoare .Prin urmare ,ori de câte ori se naște o soluție rațională de rezolvare a conflictului ,aceasta este înăbușită de fanaticii extremiști din ambele tabere.A avut dreptate cel care a spus că cel mai greu este nu să descoperi o boală , ci aproape imposibil e să găsești și să aplici corect căile de vindecare ale maladiilor multe și cronice care domină în sânul societății umane.